Félix, Carlos Alberto (C), Brito, Piazza, Marco Antonio, Clodoaldo, Gérson, Pelé, Jairzinho, Tostão şi Rivelino.
Continuăm astăzi seria articolelor dedicate celor mai bune echipe din istoria fotbalului.Astăzi echipa Braziliei din anul 1970, care a reuşit să câştige pentru a treia oară Cupa Mondială, echipă din care nu putea să lipsească legendarul Pelé, Carlos Alberto sau Jairzinho.
Pregătirea pentru Cupa Mondială
Ori de câte ori este realizat în Brazilia un sondaj despre cea mai bună echipă din istorie, această echipă din 1970 este printre favorite alături de echipa din 1958, când Pelé, Didi şi Garrincha au jucat împreuna şi echipa din 1982, care deşi a încântat o lume întreagă, nu a reuşit să câştige titlul mondial.
În 1970, brazilienii au devenit campioni mondiali după ce au obţinut şase victorii în şase meciuri, o premieră atunci(Uruguay, în 1930 şi Italia în 1938 au câştigat de asemenea toate meciurile, însă atunci se disputau doar 4 meciuri), această performanţă fiind depăşită tot de echipa Braziliei la Campionatul Mondial din 2002, când au reuşit să câştige toate cele şapte meciuri.
Brazilia nu mergea în Mexic ca favorită pentru câştigarea titlului, după ce la ediţia precedentă, disputată în Anglia, 1966, Brazilia a fost eliminată încă din faza grupelor, fiind nevoită acum să dispute meciuri de califcare împotriva Columbiei, Venezueleo şi Paraguayului.Cum era de aşteptat, Brazilia a defilat în aceste calificări, obţinând şase victorii, 23 de goluri marcate şi doar două primite.Ultimul meci din calificări, Brazilia - Paraguay, a avut şi un record de audienţă, la acel meci fiind prezenţi 183,341 de spectatori(acest record fiind depăşit doar de meciul dintre Brazilia şi Uruguay în 1950, când pe stadionul Maracana se pare că au fost prezente 203.849 de persoane).
Problemele însă nu erau în teren.Antrenorul Braziliei în calificări a fost João Saldanha care a fost criticat vehement după ce a declarat că Pelé şi Tostão nu pot evolua în aceeaşi echipă, având aceleaşi calităţi.Mulţi dintre fanii brazilieni nu au fost de acord cu această opinie a lui Saldanha, printre critici aflându-se şi preşedintele republicii, generalul Emilio Medici care avea o simpatie pentru Dario, un atacant care nu făcea parte din planurile lui Saldanha.Când Medici a sugerat, prin intermediul mass-media că Dario ar trebui inclus în echipă, Saldanha a avut o replică care a rămas celebră:”Eu nu mă bag peste Cabinetul său, el să nu se bage peste echipa mea”.
Cu câteva luni înainte de începerea Campionatului Mondial din Mexic, Saldanha a fost înlocuit de Jorge Mário Lobo Zagallo.Zagallo care participase cu echipa Braziliei la ediţiile din 1958 şi 1962 ale Cupei Mondiale, reuşind de altfel să înscrie şi un gol în finala din 1958, împotriva Suediei.Mai tarziu, a participat şi la Cupa Mondială din 1994, ca antrenor secund, el devenind singura persoana care a câştigat Cupa Mondială de patru ori, atât ca antrenor cât şi ca jucător.
Zagallo a ascultat ‘vocea’ străzii.Fanii brazilieni doreau să îi vadă jucând pe cei mai buni, însă Saldanha avertizase că echipa Braziliei dispune de mulţi jucători cu calităţi asemănătoare.Cum a rezolvat Zagallo această problemă? Ajutat şi de jucătorii experimentaţi precum Gérson, Carlos Alberto, Brito şi Pelé, Zagallo a găsit o soluţie.Pelé şi-a păstrat tricoul cu numărul 10, iar Tostão a devenit atacant central, poate cel mai bun atacant central pe care Brazilia l-a avut până astăzi.Rivelino a fost mutat în atac, Zagallo dându-i tricoul cu numărul 11.Wilson Piazza şi Clodoaldo au fost mijlocaşi defensivi, iar Piazza a jucat în spatele lor.Chiar şi cu acest grup excelent, fanii brazilieni nu îşi vedea echipa ca favorită la câştigarea trofeului.Dezamăgirea de la ediţia precedentă încă dăinuia.
Ce a adus nou Cupa Mondială din Mexic?
La Cupa Mondială din 1970 s-au folosit pentru prima data atât schimbările cât şi cartonaşele.Viktor Serebrjanikov(URSS) a fost primul jucător schimbat(înlocuit de Anatoli Puzach), după 45 de minute de joc în meciul de deschidere.Tot în acest meci a fost folosit pentru prima dată cartonaşul galben, fiind arătat de cinci ori.Cu toate acestea de-a lungul turneului cartonaşul roşu nu a fost folosit.
Trebuie amintit faptul că ediţia din 1970, Mexic, a fost prima Cupa Mondiala televizată color.
Cupa Mondială 1970, Mexic
Faza grupelor
Brazilia a fost repartizată într-o grupă din care mai făceau parte doar echipe europene, Anglia, Cehoslovacia şi România.
Brazilia a întâlnit în primul meci echipa Cehoslovaciei.Europenii au reuşit să deschidă scorul, însă brazilienii au revenit extraordinar prin golurile lui Rivelino, Pelé şi dubla lui Jairzinho, reuşind să se impună la final cu 4-1.A urmat apoi campioana mondială en-titre, Anglia.După o primă repriză încheiată fără goluri, brazilienii au reuşit să puncteze o dată prin Jairzinho, reuşind să câştige acest meci cu 1-0.După terminarea acestui meci a avut loc un moment istoric: Pelé şi Bob Moore făcând schimb de tricouri.A urmat apoi ultimul meci din grupe, meci împotriva României.Brazilienii au reuşit să puncteze de două ori prin Pelé şi Jairzinho în prima repriza, iar România a redus din diferenţă prin reuşita lui Dumitrache.După pauză acelaşi Pelé a punctat din nou, pentru ca Dembrovschi să stabilească scorul final.3-2 pentru Brazilia care termina pe primul loc această grupa, naţionala noastră reuşind să se claseze pe trei în faţa Cehoslovaciei, pe care de altfel a şi învins-o cu 2-1, prin golurile lui Neagu şi Dumitrache din penalty.
Sferturi de finală
Brazilia a întâlnit în sferturi Peru, o echipă din America de Sud, după ce în grupe întâlnise doar echipe din Europa.Echipa lui Zagallo a învins Peru, antrenată la acel moment de brazilianul Didi, cu 4-2 prin golurile lui Rivelino, Jairzinho şi dubla lui Tostão.
Semifinale
În semifinale Brazilia a dat tot peste o echipa din America de Sud, de data această naţionala Uruguayului.Până atunci fără îndoială naţionala Braziliei era clar favorită în această partidă, însă fanii îşi aminteau episodul din 1950, când deşi brazilienii erau favoriţi, Uruguay a învins cu 2-1 pe Maracana, provocând unele dintre cele mai mari tragedii din fotbalul brazilian.
Prima repriză a meciului a fost una echilibrată, jucătorii uruguayeni fiind foarte violenţi.Cu toate acestea spre surpriza celor prezenţi echipa care a deschis scorul a fost Uruguay.Prima repriza era aproape de încheiere şi se părea că brazilienii vor retrăi acel episod de pe Maracana.Totuşi în ultimul minut al primei reprize Clodoaldo a înscris poate cel mai important gol din această competiţie pentru Brazilia, restabilind egalitatea pe tabelă.În cea de-a doua repriză Brazilia a preluat conducerea jocului reuşind să marcheze prin Jairzinho şi Rivelino.Scor final 3-1 şi Brazilia se califica în finala Campionatului Mondial.
Finala
În finală, Brazilia lui Pelé avea să dea peste super defensiva Italiei.
În faţa a 110.000 de spectatori pe stadionul Azteca din Mexico City care încurajau echipa Braziliei, fiind echipa a cărei joc impresiona, mai mult, Italia era echipa care eliminase Mexicul în sferturile de finală.Brazilia a înscris primul gol în minutul 18 printr-o lovitură de cap a lui Pelé.Tot în prima repriză profitând de un dribling nereuşit a lui Clodoaldo, italienii au restabilit egalitatea.Zagallo avea să declare mai târziu despre Clodoaldo că “a jucat în finala Cupei Mondiale cum ar fi jucat într-un meci amical”.Brazilia a reuşit în a doua repriză să mai înscrie de trei ori prin Gerson, Jairzinho şi căpitanul Carlos Alberto.4-1 şi Brazilia câştigă titlul mondial.
Remarcaţi
Fiecare jucător care a îmbracat tricoul galben la Cupa Mondiala din 1970 merită remarcat, deoarece ne-au demonstrat poate pentru ultima dată cât de frumos poate fi fotbalul.
Echipa Braziliei din 1970 a devenit o legendă în fotbal, fiind poate cea mai bună echipă din toate timpurile.
De ce e atât de specială această Cupă Mondială?
În 1970 Brazilia trecea prin una din cele mai negre perioade ale regimului militar.Multi analişti spun că armata a folosit succesul naţionalei pentru a distrage atenţia populaţiei de la atrocităţile care aveau loc în închisori.Aceste fapte fac subiectul unui film numit Pra Frente, Brazil - Mergi mai departe, Brazilia.
Trofeul Jules Rimet, pe care naţionala l-a cucerit în 1970 a fost furat, topit, dispărând pentru totdeauana.Surprinzător este că trofeul nu a fost furat de o bandă internaţională sau după un plan meticulos.Cei care care au furat trofeul, trei la număr, erau nişte hoţi oarecare.Aceştia au furat trofeul Jules Rimet - 1,8 kilograme de aur, l-au spart, topit şi apoi turnat în lingouri de aur.Toate persoanele implicate în acest furt au fost identificate, însă doar câţiva au mers la închisoare.
Recorduri
…Zagalo a devenit primul om care a câştigat Cupa Mondială atât ca jucător cât şi ca antrenor.
…Jairzinho a stabilit un record care a rămas şi acum în picioare fiind jucătorul care a reuşit să înscrie în fiecare meci pe care Brazilia l-a disputat la acest turneu.A înscris de şapte ori în şase meciuri, însă nu a reuşit să câştige Gheata de Aur, care i-a revenit germanului Gerd Muller - 10 goluri, două hattrick-uri împotriva Bulgariei şi Peru în grupe.
…Pele a înscris golul 100 din istoria Campionatelor Mondiale, cu golul din finala împotriva Italiei.
…Brazilia a devenit prima naţională care a câştigat de trei ori Cupa Mondială şi ca răsplată a
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu